Expoziția „Brâncuși. Sindromul”

„Brâncuși. Sindromul” este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și propune publicului o perspectivă aparte asupra influenței operei sale, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor și personalității celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până la ora actuală. Două fire narative, care se întrepătrund pe parcursul ultimului secol, pot fi puse sub semnul unui veritabil sindrom Brâncuși, devenit endemic în cultura românească. Pe de-o parte, expoziția arată forța modelatoare și dominatoare a personalității și operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești. Pe de altă parte, expoziția surprinde felul în care se formează și se propagă în spațiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuși, ca simbol național, cultural și spiritual.

Parcursul expozițional reunește lucrări care urmăresc atât imaginea artistului, cât și ecourile formale, simbolice și critice ale creației sale. Publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuși semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady și Milița Petrașcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy și Vasile Dobrian, sculpturi de Milița Petrașcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, precum și interpretări și recuperări contemporane ale motivelor brâncușiene - de la studiile lui Paul Neagu după „Pasărea în spațiu”, „Peștele”, „Domnișoara Pogany”, „Pasărea măiastră” și „Coloana”, până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan sau Dan Perjovschi.

Odată cu consacrarea globală a lui Brâncuși, îndeosebi după 1970, ca „părinte al sculpturii românești”, figura lui devine tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său crește, ci se răspândește necontrolat în spațiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porți ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creației sale, declanșând o invazie a kitschului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decorațiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de țigări.

Începând cu anii 90, fenomenul Brâncușomaniei, neafectat, ba chiar intensificat odată cu schimbarea de regim, este documentat, analizat și pus în discuție de către artiști precum Iosif Kiraly, Teodor Graur, Dan Perjovschi sau Mircea Cantor. Curatoriată de Judit Balint și Erwin Kessler, expoziția Brâncuși. Sindromul chestionează și pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât și din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui și operei lui Brâncuși, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influența sa asupra spațiului social, cultural și imaginar românesc.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie - 25 octombrie 2026, la MNAR, parterul Galeriei Naționale.

Partener oficial: Banca Transilvania

Expoziție realizată cu sprijinul: Asociației Prietenii MNAR, Institutul Cultural Român.

Parteneri instituționali: Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, Muzeul Băncii Naționale, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Muzeul Național de Istorie a României.