Lansarea concursului pentru acordarea Bursei Bonte 2026 – 2027
Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Fundația Bonte organizează, în perioada 19 mai – 30 iulie 2026,
concursul pentru acordarea Bursei Bonte pentru cercetarea patrimoniului artistic al MNAR.
Aflată la cea de-a patra ediție, bursa se adresează cercetătorilor cu studii doctorale în curs sau finalizate, având o tematică specifică de istoria și teoria artei, estetică sau studii interdisciplinare. Bursa în valoare de o mie de euro brut lunar, timp de un an, va fi atribuită prin concurs unui proiect dedicat cercetării patrimoniului artistic al MNAR.
Dosarele vor fi depuse în perioada 20 mai – 21 iunie 2026; rezultatele evaluărilor vor fi publicate în data de 2 iulie 2026; interviurile vor avea loc la sediul muzeului sau online în perioada 8-9 iulie 2026; anunțarea câștigătorului Bursei Bonte pentru cercetarea patrimoniului artistic mobil al MNAR se va face pe site-ul muzeului în data de 30 iulie 2026. Bursa va fi acordată în intervalul 1 septembrie 2026 – 31 august 2027.
Bursa face parte din instrumentele strategice concepute de MNAR pentru a susține cercetarea de specialitate din România în cadrul muzeului. Aceasta oferă câștigătorului posibilitatea de a avea acces, cu asistență de specialitate, la patrimoniul artistic și documentar pe care îl deține muzeul, de a beneficia de informațiile cu caracter științific și de a folosi gratuit, în lucrări științifice, imagini ale operelor cercetate.
Bursa Bonte se alătură Bursei Micaela Eleutheriade, oferite de MNAR în sprijinirea cercetării artistice și teoretice în artele vizuale. Fundația Bonte a fost înființată de Alain Bonte, om de afaceri de origine franceză. Fundația colaborează cu MNAR din anul 2017, sprijinind revenirea în Galeria Națională a două importante opere de artă. Alain Bonte face parte din consiliul director al Asociației Prietenii Muzeului Național de Artă al României și a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor de către Președintele României, Klaus-Werner Iohannis, pentru contribuțiile aduse promovării intereselor economice și culturale ale României în Portugalia şi în spaţiul european.
„Cu sprijinul bursei oferite cu generozitate de Fundația Bonte, MNAR se bucură, pentru al patrulea an consecutiv, de posibilitatea de a extinde cercetarea științifică de profunzime a patrimoniului național pe care îl administrează. Bursa este destinată tinerilor specialiști din afara MNAR, ale căror investigații se adaugă cercetării permanente efectuate de specialiștii muzeului. Această complementaritate între cercetarea sistematică și permanentă din interiorul muzeului, pe teme multianuale și cercetarea anuală și punctuală a specialiștilor finanțați de Fundația Bonte, care abordează teme inedite, care pot să conducă la descoperiri sau viziuni cu totul aparte asupra patrimoniului național, contribuie la o excepțională dinamică între consecvență și schimbare de perspectivă, cu efecte benefice asupra valorificării patrimoniului.” – apreciază Erwin Kessler, director general al MNAR.
„Credem că mecenatul cultural înseamnă mai mult decât susținerea unor proiecte artistice. Inseamnă asumarea responsabilității de a păstra vie memoria culturală și de a face posibilă redescoperirea patrimoniului încă nevăzut. Prin Bursa Fundației Bonte, ne dorim să susținem această explorare esențială a patrimoniului mai puțin cunoscut și să încurajăm noi perspective asupra istoriei artei românești. Credem că cercetarea este un act de recuperare culturală: ea redă vizibilitate unor creații uitate și contribuie la construirea unei memorii culturale vii, accesibile și relevante pentru generațiile viitoare’’– apreciază Alain Bonte, președinte al Fundației Bonte.
Înscrieri și regulament aici:
Regulament Bursa Bonte
Expoziția „Brâncuși. Sindromul”
„Brâncuși. Sindromul” este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și propune publicului o perspectivă aparte asupra influenței operei sale, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor și personalității celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până la ora actuală. Două fire narative, care se întrepătrund pe parcursul ultimului secol, pot fi puse sub semnul unui veritabil sindrom Brâncuși, devenit endemic în cultura românească. Pe de-o parte, expoziția arată forța modelatoare și dominatoare a personalității și operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești. Pe de altă parte, expoziția surprinde felul în care se formează și se propagă în spațiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuși, ca simbol național, cultural și spiritual.
Parcursul expozițional reunește lucrări care urmăresc atât imaginea artistului, cât și ecourile formale, simbolice și critice ale creației sale. Publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuși semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady și Milița Petrașcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy și Vasile Dobrian, sculpturi de Milița Petrașcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, precum și interpretări și recuperări contemporane ale motivelor brâncușiene - de la studiile lui Paul Neagu după „Pasărea în spațiu”, „Peștele”, „Domnișoara Pogany”, „Pasărea măiastră” și „Coloana”, până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan sau Dan Perjovschi.
Odată cu consacrarea globală a lui Brâncuși, îndeosebi după 1970, ca „părinte al sculpturii românești”, figura lui devine tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său crește, ci se răspândește necontrolat în spațiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porți ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creației sale, declanșând o invazie a kitschului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decorațiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de țigări.
Începând cu anii 90, fenomenul Brâncușomaniei, neafectat, ba chiar intensificat odată cu schimbarea de regim, este documentat, analizat și pus în discuție de către artiști precum Iosif Kiraly, Teodor Graur, Dan Perjovschi sau Mircea Cantor. Curatoriată de Judit Balint și Erwin Kessler, expoziția Brâncuși. Sindromul chestionează și pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât și din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui și operei lui Brâncuși, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influența sa asupra spațiului social, cultural și imaginar românesc.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie - 25 octombrie 2026, la MNAR, parterul Galeriei Naționale.
Partener oficial: Banca Transilvania
Expoziție realizată cu sprijinul: Asociației Prietenii MNAR, Institutul Cultural Român.
Parteneri instituționali: Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, Muzeul Băncii Naționale, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Muzeul Național de Istorie a României.
Expoziția-eveniment Muzeul Muzeelor
Muzeul Muzeelor prezintă peste 100 de piese excepționale, selectate din patrimoniul a 20 de instituții muzeale din toată țara, precum și din colecțiile permanente ale Muzeului Național de Artă al României. Rezultatul este o hartă a capodoperelor cunoscute sau mai puțin cunoscute, pe care publicul le poate descoperi de-a lungul și de-a latul țării și, totodată, o invitație de a călători în timp și în profunzimea lumii vii a artelor frumoase. Muzeul Muzeelor propune publicului unica experiență imersivă reală și autentică: contemplarea directă a capodoperelor într-un spațiu calm, dedicat în întregime acestora, fără artificii, fără grabă și fără tehnologii invazive.
Parcursul complex al expoziției reunește opere, epoci și medii artistice dintre cele mai diverse, și desființează granițele geografice și cronologice, precum și limitările convenționale ale criteriilor stilistice și muzeografice rigide. De la misterioșii idoli neolitici ai culturilor Cucuteni și Gumelnița la statui antice precum fascinantul șarpe Glykon, de la capodopere de Mantegna, Rubens și Nicolae Grigorescu la picturile excepționale și unice în România de Cézanne și Bonnard, și de la manuscrise prețioase, extrem de rar sau chiar niciodată prezentate publicului, la icoane și broderii cu fir de aur și argint din România și din Europa, dar și din Orientul Mijlociu sau Japonia, Muzeul Muzeelor reunește o suită de piese de o valoare inestimabilă, care se pun reciproc în lumină într-un veritabil dans al creației și al căutării frumosului, binelui și al celor mai profunde ori înălțătoare vibrații ale spiritului uman.
Născut din dorința de a elibera curatorii de convențiile profesiei și de a regăsi impulsul autentic al vocației – dragostea pentru frumos și bine –, Muzeul Muzeelor este o sinteză care pune publicul față în față cu arta, invitând fiecare vizitator să construiască propriile punți culturale și emoționale, inefabile și atemporale, între operele care alcătuiesc muzeul ideal al fiecăruia dintre noi, acolo unde cele mai diverse opere se înrudesc, indiferent dacă aparțin muzeelor de arheologie, istorie, etnografie sau de artă veche, modernă ori contemporană.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie - 4 octombrie 2026, la MNAR, parterul Galeriei Naționale.
Partener oficial: Banca Transilvania
Expoziție realizată cu sprijinul: Asociației Prietenii MNAR
Parteneri instituționali: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” - Bacău, Biblioteca Academiei Române - București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - București, Muzeul Național de Istorie al României - București, Muzeul Municipiului - București, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” - Câmpina, Muzeul de Artă - Craiova, Muzeul de Artă - Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie - Constanța, Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Mitropoliei Moldovei - Iaşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa - Oltenița, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” - Ploiești, Complexul Muzeal Național Neamț - Piatra Neamț, Muzeul Național Brukenthal - Sibiu, Muzeul Național Peleș - Sinaia, Muzeul Național de Artă - Timișoara, Muzeul de Artă "Dinu și Sevasta Vintilă" - Topalu, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” - Tulcea, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” - Vâlcea
Expoziția „160 de ani de la fondarea Casei Regale a României” la MNAR
Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Asociația Casa Majestății Sale și Agenția Națională de Presă AGERPRES, organizează expoziția „160 de ani de la fondarea Casei Regale a României”, dedicată aniversării a 160 de ani de la fondarea Casei Regale a României (1866).
Vernisajul are loc joi, 2 aprilie 2026, de la ora 12:00, în prezența Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române și a Alteței Sale Regale Principele Radu al României.
Expoziția reunește o selecție valoroasă de fotografii de arhivă, alături de lucrări de sculptură, acuarelă și artă decorativă. Printre piesele de referință se numără o cupă realizată în anul 1900 de Émile Gallé, decorată cu semnătura Reginei Elisabeta, precum și o pafta ornamentată cu pietre prețioase, purtată de Principesa Ileana la ceremonia Încoronării de la Alba Iulia din 1922.
Publicul va avea ocazia să redescopere, în același spațiu expozițional, reprezentări ale tuturor regilor și reginelor României. Sunt expuse, între altele, bustul în bronz al Principelui Carol I realizat de artistul german Carl Cauer, bustul Reginei Elisabeta de Wladimir Hegel, bustul în marmură al Regelui Mihai I realizat de Oscar Han, precum și acuarele semnate de Carol Popp de Szathmári și de Costin Petrescu, ilustrându-i pe regii Ferdinand și Maria.
Selecția de fotografii documentează momente semnificative din cele două domnii ale Regelui Mihai I, continuând cu imagini din perioada revenirii sale în țară, în anul 1997, și din activitatea contemporană a Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei.
Expoziția poate fi vizitată până la data de 30 mai 2026, în Sălile Kretzulescu ale Muzeului Național de Artă al României. Accesul publicului se face prin Strada Valter Mărăcineanu.
.
Constantin Brâncuși: Originile Infinitului - Museo dei Fori Imperiali - Mercati di Traiano, Roma, Italia
Organizator: Muzeul Național de Artă al României
Museo dei Fori Imperiali - Mercati di Traiano, Roma, Italia | 20 februarie – 19 iulie 2026 | Vernisaj 19 februarie
Curator Erwin Kessler
Anul cultural Romania-Italia
În parteneriat cu Ambasadei României în Republica Italiană, Malta și San Marino, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Târgu-Jiu
Cu sprijinul Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale
Expoziția „Constantin Brâncuși: Originile Infinitului”, concepută și organizată de MNAR, va fi deschisă publicului în perioada 20 februarie – 19 iulie 2026, la Museo dei Fori Imperiali – Mercati di Traiano din Roma.
Expoziția este curatoriată de Erwin Kessler și este realizată în cadrul Anului Cultural România–Italia. Proiectul este organizat în parteneriat cu Ambasada României în Republica Italiană, Malta și San Marino, Muzeul de Artă Craiova și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu, cu sprijinul Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale.
Galeria de Artă Veche Românească
Obiecte prețioase datând din secolul al XIV-lea până la jumătatea secolului al XIX-lea pun în valoare particularităţile artistice locale din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, un vechi fond de tradiție bizantină, ca și varietatea elementelor de influenţă occidentală și orientală.
Locuri ale artei și istoriei noastre
Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor pot fi vizitate în programul obișnuit al MNAR.
Biletele de intrare se achiziționează de la casa de bilete din Galeria de Artă Europeană și online de pe www.booktes.com .
Preț bilet: 32 lei / 16 lei / 8 lei.
Fotografiatul este permis cu telefonul mobil.
Muzeul Colecțiilor de Artă
Unic în peisajul muzeal românesc, Muzeul Colecțiilor de Artă reunește într-un singur aşezământ (fostul Palat Romanit) donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea patrimoniului artistic. Amenajarea urmărește redarea configuraţiei originare a fiecărei colecţii, ilustrând fenomenul colecționismului în România.
